Surah Az-Zumar ( The Groups )

Română

Surah Az-Zumar ( The Groups ) - Aya count 75

تَنزِيلُ ٱلْكِتَٰبِ مِنَ ٱللَّهِ ٱلْعَزِيزِ ٱلْحَكِيمِ ﴿١﴾

Pogorârea Cărţii este de la Dumnezeu, Puternicul, Înţeleptul.

إِنَّآ أَنزَلْنَآ إِلَيْكَ ٱلْكِتَٰبَ بِٱلْحَقِّ فَٱعْبُدِ ٱللَّهَ مُخْلِصًۭا لَّهُ ٱلدِّينَ ﴿٢﴾

Noi am pogorât asupra ta Cartea întru Adevăr ca să te închini lui Dumnezeu, curat Lui în credinţă.

أَلَا لِلَّهِ ٱلدِّينُ ٱلْخَالِصُ ۚ وَٱلَّذِينَ ٱتَّخَذُواْ مِن دُونِهِۦٓ أَوْلِيَآءَ مَا نَعْبُدُهُمْ إِلَّا لِيُقَرِّبُونَآ إِلَى ٱللَّهِ زُلْفَىٰٓ إِنَّ ٱللَّهَ يَحْكُمُ بَيْنَهُمْ فِى مَا هُمْ فِيهِ يَخْتَلِفُونَ ۗ إِنَّ ٱللَّهَ لَا يَهْدِى مَنْ هُوَ كَٰذِبٌۭ كَفَّارٌۭ ﴿٣﴾

Nu este oare pentru Dumnezeu credinţa curată? Cei care îşi iau oblăduitori în locul Lui spun: “Noi nu ne închinăm lor decât ca ei să ne apropie de Dumnezeu!” Dumnezeu îi va judeca pentru ceea ce se învrăjbeau. Dumnezeu nu îl călăuzeşte pe cel care este mincinos, tăgăduitor.

لَّوْ أَرَادَ ٱللَّهُ أَن يَتَّخِذَ وَلَدًۭا لَّٱصْطَفَىٰ مِمَّا يَخْلُقُ مَا يَشَآءُ ۚ سُبْحَٰنَهُۥ ۖ هُوَ ٱللَّهُ ٱلْوَٰحِدُ ٱلْقَهَّارُ ﴿٤﴾

Dacă Dumnezeu ar fi vrut să aibă un fiu, ar fi ales ce ar fi voit din ceea ce a creat. Mărire Lui! El este Dumnezeu, Unul, Biruitorul

خَلَقَ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضَ بِٱلْحَقِّ ۖ يُكَوِّرُ ٱلَّيْلَ عَلَى ٱلنَّهَارِ وَيُكَوِّرُ ٱلنَّهَارَ عَلَى ٱلَّيْلِ ۖ وَسَخَّرَ ٱلشَّمْسَ وَٱلْقَمَرَ ۖ كُلٌّۭ يَجْرِى لِأَجَلٍۢ مُّسَمًّى ۗ أَلَا هُوَ ٱلْعَزِيزُ ٱلْغَفَّٰرُ ﴿٥﴾

El a creat cerurile şi pământul întru Adevăr. El înfăşoară noaptea în zi şi înfăşoară ziua în noapte. El a supus soarele şi luna să alerge fiecare către un anumit soroc. Nu este El oare Puternicul, Mult-Iertătorul?

خَلَقَكُم مِّن نَّفْسٍۢ وَٰحِدَةٍۢ ثُمَّ جَعَلَ مِنْهَا زَوْجَهَا وَأَنزَلَ لَكُم مِّنَ ٱلْأَنْعَٰمِ ثَمَٰنِيَةَ أَزْوَٰجٍۢ ۚ يَخْلُقُكُمْ فِى بُطُونِ أُمَّهَٰتِكُمْ خَلْقًۭا مِّنۢ بَعْدِ خَلْقٍۢ فِى ظُلُمَٰتٍۢ ثَلَٰثٍۢ ۚ ذَٰلِكُمُ ٱللَّهُ رَبُّكُمْ لَهُ ٱلْمُلْكُ ۖ لَآ إِلَٰهَ إِلَّا هُوَ ۖ فَأَنَّىٰ تُصْرَفُونَ ﴿٦﴾

El v-a creat dintr-un singură persoană, din care i-a făcut şi perechea. El v-a pogorât vouă din dobitoace — opt perechi. El v-a creat pe voi în pântecele mamelor voastre: creaţie după creaţie, în trei întunecimi. Acesta este Dumnezeu, Domnul vostru! A Lui este împărăţia! Nu este dumnezeu afară de El. Cum de vă puteţi abate?

إِن تَكْفُرُواْ فَإِنَّ ٱللَّهَ غَنِىٌّ عَنكُمْ ۖ وَلَا يَرْضَىٰ لِعِبَادِهِ ٱلْكُفْرَ ۖ وَإِن تَشْكُرُواْ يَرْضَهُ لَكُمْ ۗ وَلَا تَزِرُ وَازِرَةٌۭ وِزْرَ أُخْرَىٰ ۗ ثُمَّ إِلَىٰ رَبِّكُم مَّرْجِعُكُمْ فَيُنَبِّئُكُم بِمَا كُنتُمْ تَعْمَلُونَ ۚ إِنَّهُۥ عَلِيمٌۢ بِذَاتِ ٱلصُّدُورِ ﴿٧﴾

Dacă tăgăduiţi, să ştiţi că Dumnezeu se poate lipsi de voi şi nu este mulţumit de robii Săi tăgăduitori, însă dacă îi mulţumiţi, este mulţumit de voi. Nimeni nu va căra povara altuia. Întoarcerea voastră va fi la Domnul vostru. Atunci, El vă va da ştire de ceea ce aţi făptuit, căci El este Ştiutor al lăuntrului inimilor.

۞ وَإِذَا مَسَّ ٱلْإِنسَٰنَ ضُرٌّۭ دَعَا رَبَّهُۥ مُنِيبًا إِلَيْهِ ثُمَّ إِذَا خَوَّلَهُۥ نِعْمَةًۭ مِّنْهُ نَسِىَ مَا كَانَ يَدْعُوٓاْ إِلَيْهِ مِن قَبْلُ وَجَعَلَ لِلَّهِ أَندَادًۭا لِّيُضِلَّ عَن سَبِيلِهِۦ ۚ قُلْ تَمَتَّعْ بِكُفْرِكَ قَلِيلًا ۖ إِنَّكَ مِنْ أَصْحَٰبِ ٱلنَّارِ ﴿٨﴾

Când pe om îl atinge o nenorocire, el îl cheamă pe Domnul său şi se căieşte înaintea Lui. Când îi vine o binefacere de la El, el uită ceea ce Îi ceruse mai înainte şi Îi face lui Dumnezeu semeni pentru a rătăci de la calea Sa. Spune: “Bucură-te puţin de tăgada ta, căci vei fi între soţii Focului!”

أَمَّنْ هُوَ قَٰنِتٌ ءَانَآءَ ٱلَّيْلِ سَاجِدًۭا وَقَآئِمًۭا يَحْذَرُ ٱلْءَاخِرَةَ وَيَرْجُواْ رَحْمَةَ رَبِّهِۦ ۗ قُلْ هَلْ يَسْتَوِى ٱلَّذِينَ يَعْلَمُونَ وَٱلَّذِينَ لَا يَعْلَمُونَ ۗ إِنَّمَا يَتَذَكَّرُ أُوْلُواْ ٱلْأَلْبَٰبِ ﴿٩﴾

Oare el este asemenea celui credincios care în picioare, ori cu faţa la pământ, în timpul nopţii, îl îngrijorează Viaţa de Apoi şi nădăjduieşte în milostivenia Domnului său? Spune: “Cei care ştiu sunt oare deopotrivă cu cei care nu ştiu?” Numai cei dăruiţi cu minte chibzuiesc.

قُلْ يَٰعِبَادِ ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ ٱتَّقُواْ رَبَّكُمْ ۚ لِلَّذِينَ أَحْسَنُواْ فِى هَٰذِهِ ٱلدُّنْيَا حَسَنَةٌۭ ۗ وَأَرْضُ ٱللَّهِ وَٰسِعَةٌ ۗ إِنَّمَا يُوَفَّى ٱلصَّٰبِرُونَ أَجْرَهُم بِغَيْرِ حِسَابٍۢ ﴿١٠﴾

Spune: “O, robi ai Mei! O, voi cei ce credeţi! Temeţi-vă de Domnul vostru! Cei care au săvârşit binele pe lumea aceasta vor avea tot bine.” Pământul lui Dumnezeu este larg. Cei răbdători vor primi răsplata lor fără socoteală.

قُلْ إِنِّىٓ أُمِرْتُ أَنْ أَعْبُدَ ٱللَّهَ مُخْلِصًۭا لَّهُ ٱلدِّينَ ﴿١١﴾

Spune: “Mie mi s-a poruncit să mă închin lui Dumnezeu, curat Lui în credinţă.

وَأُمِرْتُ لِأَنْ أَكُونَ أَوَّلَ ٱلْمُسْلِمِينَ ﴿١٢﴾

Mie mi s-a poruncit să fiu întâiul dintre supuşi.”

قُلْ إِنِّىٓ أَخَافُ إِنْ عَصَيْتُ رَبِّى عَذَابَ يَوْمٍ عَظِيمٍۢ ﴿١٣﴾

Spune: “Eu mă tem de osânda unei Zile mari, dacă nu dau ascultare Domnului meu.”

قُلِ ٱللَّهَ أَعْبُدُ مُخْلِصًۭا لَّهُۥ دِينِى ﴿١٤﴾

Spune: “Eu, lui Dumnezeu, mă închin, curat Lui în credinţa mea.

فَٱعْبُدُواْ مَا شِئْتُم مِّن دُونِهِۦ ۗ قُلْ إِنَّ ٱلْخَٰسِرِينَ ٱلَّذِينَ خَسِرُوٓاْ أَنفُسَهُمْ وَأَهْلِيهِمْ يَوْمَ ٱلْقِيَٰمَةِ ۗ أَلَا ذَٰلِكَ هُوَ ٱلْخُسْرَانُ ٱلْمُبِينُ ﴿١٥﴾

Voi, închinaţi-vă cui vreţi în afara Lui!” Spune: “În Ziua Învierii cei pierduţi vor fi cei care s-au pierdut pe ei înşişi şi pe ai lor.” Nu este aceasta o pierdere fără tăgadă?

لَهُم مِّن فَوْقِهِمْ ظُلَلٌۭ مِّنَ ٱلنَّارِ وَمِن تَحْتِهِمْ ظُلَلٌۭ ۚ ذَٰلِكَ يُخَوِّفُ ٱللَّهُ بِهِۦ عِبَادَهُۥ ۚ يَٰعِبَادِ فَٱتَّقُونِ ﴿١٦﴾

O întindere de foc va fi deasupra lor şi dedesubtul lor o altă întindere, aşa îi înfricoşează Dumnezeu pe robii Săi. O, robi ai Mei! Temeţi-vă de Mine!

وَٱلَّذِينَ ٱجْتَنَبُواْ ٱلطَّٰغُوتَ أَن يَعْبُدُوهَا وَأَنَابُوٓاْ إِلَى ٱللَّهِ لَهُمُ ٱلْبُشْرَىٰ ۚ فَبَشِّرْ عِبَادِ ﴿١٧﴾

Cei care se feresc de Taghuţi să li se închine, şi se întorc la Dumnezeu, au bunăvestire! Vesteşte-le-o robilor Mei

ٱلَّذِينَ يَسْتَمِعُونَ ٱلْقَوْلَ فَيَتَّبِعُونَ أَحْسَنَهُۥٓ ۚ أُوْلَٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ هَدَىٰهُمُ ٱللَّهُ ۖ وَأُوْلَٰٓئِكَ هُمْ أُوْلُواْ ٱلْأَلْبَٰبِ ﴿١٨﴾

care ascultă Cuvântul şi urmează prea-binele lui. Aceştia sunt cei pe care Dumnezeu îi călăuzeşte! Aceştia sunt cei dăruiţi cu minte!

أَفَمَنْ حَقَّ عَلَيْهِ كَلِمَةُ ٱلْعَذَابِ أَفَأَنتَ تُنقِذُ مَن فِى ٱلنَّارِ ﴿١٩﴾

Asupra cui se va împlini Cuvântul Osândei. Îl vei salva tu pe cel din Foc?

لَٰكِنِ ٱلَّذِينَ ٱتَّقَوْاْ رَبَّهُمْ لَهُمْ غُرَفٌۭ مِّن فَوْقِهَا غُرَفٌۭ مَّبْنِيَّةٌۭ تَجْرِى مِن تَحْتِهَا ٱلْأَنْهَٰرُ ۖ وَعْدَ ٱللَّهِ ۖ لَا يُخْلِفُ ٱللَّهُ ٱلْمِيعَادَ ﴿٢٠﴾

Cei care se tem însă de Domnul lor vor avea încăperi deasupra cărora sunt alte încăperi zidite, iar pe sub ele vor curge râuri. Aceasta este făgăduiala lui Dumnezeu! Dumnezeu nu Îşi calcă făgăduiala.

أَلَمْ تَرَ أَنَّ ٱللَّهَ أَنزَلَ مِنَ ٱلسَّمَآءِ مَآءًۭ فَسَلَكَهُۥ يَنَٰبِيعَ فِى ٱلْأَرْضِ ثُمَّ يُخْرِجُ بِهِۦ زَرْعًۭا مُّخْتَلِفًا أَلْوَٰنُهُۥ ثُمَّ يَهِيجُ فَتَرَىٰهُ مُصْفَرًّۭا ثُمَّ يَجْعَلُهُۥ حُطَٰمًا ۚ إِنَّ فِى ذَٰلِكَ لَذِكْرَىٰ لِأُوْلِى ٱلْأَلْبَٰبِ ﴿٢١﴾

Nu vezi că Dumnezeu a trimis din cer o apă căreia îi taie drum prin izvoare pe pământ, apoi cu ea dă la iveală holde felurite la culoare ce se veştejesc şi pe care tu le vezi îngălbenindu-se, şi apoi El le face pleavă. Întru aceasta este o amintire pentru cei dăruiţi cu minte.

أَفَمَن شَرَحَ ٱللَّهُ صَدْرَهُۥ لِلْإِسْلَٰمِ فَهُوَ عَلَىٰ نُورٍۢ مِّن رَّبِّهِۦ ۚ فَوَيْلٌۭ لِّلْقَٰسِيَةِ قُلُوبُهُم مِّن ذِكْرِ ٱللَّهِ ۚ أُوْلَٰٓئِكَ فِى ضَلَٰلٍۢ مُّبِينٍ ﴿٢٢﴾

Cel căruia Dumnezeu i-a deschis inima spre Supunere nu este într-o lumină de la Domnul său? Vai celor cu inimi împietrite la amintirea lui Dumnezeu. Aceştia sunt într-o rătăcire vădită.

ٱللَّهُ نَزَّلَ أَحْسَنَ ٱلْحَدِيثِ كِتَٰبًۭا مُّتَشَٰبِهًۭا مَّثَانِىَ تَقْشَعِرُّ مِنْهُ جُلُودُ ٱلَّذِينَ يَخْشَوْنَ رَبَّهُمْ ثُمَّ تَلِينُ جُلُودُهُمْ وَقُلُوبُهُمْ إِلَىٰ ذِكْرِ ٱللَّهِ ۚ ذَٰلِكَ هُدَى ٱللَّهِ يَهْدِى بِهِۦ مَن يَشَآءُ ۚ وَمَن يُضْلِلِ ٱللَّهُ فَمَا لَهُۥ مِنْ هَادٍ ﴿٢٣﴾

Dumnezeu a pogorât cea mai frumoasă dintre spuse: O Carte ce se aseamănă şi se repetă. Pielea celor care se tem de Domnul se înfioară, apoi pielea şi inimile lor se înmoaie la amintirea lui Dumnezeu. Aceasta este călăuzirea lui Dumnezeu cu care călăuzeşte pe cine voieşte. Cel pe care Dumnezeu îl rătăceşte însă, nu va mai avea o altă călăuză.

أَفَمَن يَتَّقِى بِوَجْهِهِۦ سُوٓءَ ٱلْعَذَابِ يَوْمَ ٱلْقِيَٰمَةِ ۚ وَقِيلَ لِلظَّٰلِمِينَ ذُوقُواْ مَا كُنتُمْ تَكْسِبُونَ ﴿٢٤﴾

Cine îşi va păzi chipul în Ziua Învierii de osânda cea rea? Li se va spune celor nedrepţi: “Gustaţi ceea ce aţi agonisit!”

كَذَّبَ ٱلَّذِينَ مِن قَبْلِهِمْ فَأَتَىٰهُمُ ٱلْعَذَابُ مِنْ حَيْثُ لَا يَشْعُرُونَ ﴿٢٥﴾

Şi cei dinaintea lor au hulit, iar osânda le-a venit de unde nici nu se aşteptau.

فَأَذَاقَهُمُ ٱللَّهُ ٱلْخِزْىَ فِى ٱلْحَيَوٰةِ ٱلدُّنْيَا ۖ وَلَعَذَابُ ٱلْءَاخِرَةِ أَكْبَرُ ۚ لَوْ كَانُواْ يَعْلَمُونَ ﴿٢٦﴾

Dumnezeu i-a făcut să guste ruşinea în Viaţa de Acum, însă osânda din Viaţa de Apoi este mult mai mare. O, dacă ar şti!

وَلَقَدْ ضَرَبْنَا لِلنَّاسِ فِى هَٰذَا ٱلْقُرْءَانِ مِن كُلِّ مَثَلٍۢ لَّعَلَّهُمْ يَتَذَكَّرُونَ ﴿٢٧﴾

Noi am dat oamenilor pilde de tot felul în acest Coran. Poate îşi vor aminti!

قُرْءَانًا عَرَبِيًّا غَيْرَ ذِى عِوَجٍۢ لَّعَلَّهُمْ يَتَّقُونَ ﴿٢٨﴾

Un Coran arab, fără întortocheli! Poate se vor teme!

ضَرَبَ ٱللَّهُ مَثَلًۭا رَّجُلًۭا فِيهِ شُرَكَآءُ مُتَشَٰكِسُونَ وَرَجُلًۭا سَلَمًۭا لِّرَجُلٍ هَلْ يَسْتَوِيَانِ مَثَلًا ۚ ٱلْحَمْدُ لِلَّهِ ۚ بَلْ أَكْثَرُهُمْ لَا يَعْلَمُونَ ﴿٢٩﴾

Dumnezeu a dat pilda unui bărbat legat de părtaşi certăreţi şi a altuia supus unui singur bărbat. Oare cei doi sunt deopotrivă? Laudă lui Dumnezeu! Cei mai mulţi oameni însă nu ştiu.

إِنَّكَ مَيِّتٌۭ وَإِنَّهُم مَّيِّتُونَ ﴿٣٠﴾

Iată-te mort şi iată-i şi pe ei morţi!

ثُمَّ إِنَّكُمْ يَوْمَ ٱلْقِيَٰمَةِ عِندَ رَبِّكُمْ تَخْتَصِمُونَ ﴿٣١﴾

Apoi în Ziua Învierii, vă veţi certa înaintea Domnului vostru.

۞ فَمَنْ أَظْلَمُ مِمَّن كَذَبَ عَلَى ٱللَّهِ وَكَذَّبَ بِٱلصِّدْقِ إِذْ جَآءَهُۥٓ ۚ أَلَيْسَ فِى جَهَنَّمَ مَثْوًۭى لِّلْكَٰفِرِينَ ﴿٣٢﴾

Cine este mai nedrept decât cel care Îl huleşte pe Dumnezeu şi scoate Adevărul minciună când vine la el? Oare în Gheena nu este un sălaş pentru tăgăduitori?

وَٱلَّذِى جَآءَ بِٱلصِّدْقِ وَصَدَّقَ بِهِۦٓ ۙ أُوْلَٰٓئِكَ هُمُ ٱلْمُتَّقُونَ ﴿٣٣﴾

Cel care a venit cu Adevărul şi cei care l-au mărturisit, aceştia sunt cei temători.

لَهُم مَّا يَشَآءُونَ عِندَ رَبِّهِمْ ۚ ذَٰلِكَ جَزَآءُ ٱلْمُحْسِنِينَ ﴿٣٤﴾

Ei vor avea ceea ce voiesc la Domnul lor. Aceasta este răsplata făcătorilor de bine.

لِيُكَفِّرَ ٱللَّهُ عَنْهُمْ أَسْوَأَ ٱلَّذِى عَمِلُواْ وَيَجْزِيَهُمْ أَجْرَهُم بِأَحْسَنِ ٱلَّذِى كَانُواْ يَعْمَلُونَ ﴿٣٥﴾

Dumnezeu să le şteargă ce-i mai rău din ceea ce au făcut şi să le dea răsplată pentru ce-i mai bun din ceea ce-au făcut!

أَلَيْسَ ٱللَّهُ بِكَافٍ عَبْدَهُۥ ۖ وَيُخَوِّفُونَكَ بِٱلَّذِينَ مِن دُونِهِۦ ۚ وَمَن يُضْلِلِ ٱللَّهُ فَمَا لَهُۥ مِنْ هَادٍۢ ﴿٣٦﴾

Oare Dumnezeu nu este de ajuns robului Său, când oamenii te înspăimântă cu cei la care ei se închină în afara Lui? Cel pe care Dumnezeu îl rătăceşte, nu va mai avea altă călăuză.

وَمَن يَهْدِ ٱللَّهُ فَمَا لَهُۥ مِن مُّضِلٍّ ۗ أَلَيْسَ ٱللَّهُ بِعَزِيزٍۢ ذِى ٱنتِقَامٍۢ ﴿٣٧﴾

Cel pe care Dumnezeu îl călăuzeşte, nimeni nu-l rătăceşte. Oare Dumnezeu nu este Puternic, Stăpân al Răzbunării?

وَلَئِن سَأَلْتَهُم مَّنْ خَلَقَ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضَ لَيَقُولُنَّ ٱللَّهُ ۚ قُلْ أَفَرَءَيْتُم مَّا تَدْعُونَ مِن دُونِ ٱللَّهِ إِنْ أَرَادَنِىَ ٱللَّهُ بِضُرٍّ هَلْ هُنَّ كَٰشِفَٰتُ ضُرِّهِۦٓ أَوْ أَرَادَنِى بِرَحْمَةٍ هَلْ هُنَّ مُمْسِكَٰتُ رَحْمَتِهِۦ ۚ قُلْ حَسْبِىَ ٱللَّهُ ۖ عَلَيْهِ يَتَوَكَّلُ ٱلْمُتَوَكِّلُونَ ﴿٣٨﴾

Dacă tu îi întrebi: “Cine a creat cerurile şi pământul?” Ei vor spune: “Dumnezeu!” Spune: “Vedeţi? Dacă Dumnezeu îmi vrea un rău, îl pot alunga cei pe care îi chemaţi în afara lui Dumnezeu? Dacă îmi vrea un bine, pot ei opri acest bine?” Spune: “Dumnezeu îmi este de ajuns! Cei care au credinţă se încred Lui.”

قُلْ يَٰقَوْمِ ٱعْمَلُواْ عَلَىٰ مَكَانَتِكُمْ إِنِّى عَٰمِلٌۭ ۖ فَسَوْفَ تَعْلَمُونَ ﴿٣٩﴾

Spune: “O, popor al meu! Faceţi voi după putinţa voastră, căci şi eu fac. Curând veţi afla

مَن يَأْتِيهِ عَذَابٌۭ يُخْزِيهِ وَيَحِلُّ عَلَيْهِ عَذَابٌۭ مُّقِيمٌ ﴿٤٠﴾

cui va veni o osândă ce îl va face de ruşine şi asupra cui se va abate o osândă necurmată.

إِنَّآ أَنزَلْنَا عَلَيْكَ ٱلْكِتَٰبَ لِلنَّاسِ بِٱلْحَقِّ ۖ فَمَنِ ٱهْتَدَىٰ فَلِنَفْسِهِۦ ۖ وَمَن ضَلَّ فَإِنَّمَا يَضِلُّ عَلَيْهَا ۖ وَمَآ أَنتَ عَلَيْهِم بِوَكِيلٍ ﴿٤١﴾

Asupra ta Noi am pogorât, pentru oameni, Cartea, întru Adevăr. Cel care este bine călăuzit este pentru el însuşi, iar cel care este rătăcit este rătăcit împotriva lui însuşi. Tu nu eşti răspunzător de ei.

ٱللَّهُ يَتَوَفَّى ٱلْأَنفُسَ حِينَ مَوْتِهَا وَٱلَّتِى لَمْ تَمُتْ فِى مَنَامِهَا ۖ فَيُمْسِكُ ٱلَّتِى قَضَىٰ عَلَيْهَا ٱلْمَوْتَ وَيُرْسِلُ ٱلْأُخْرَىٰٓ إِلَىٰٓ أَجَلٍۢ مُّسَمًّى ۚ إِنَّ فِى ذَٰلِكَ لَءَايَٰتٍۢ لِّقَوْمٍۢ يَتَفَكَّرُونَ ﴿٤٢﴾

Dumnezeu primeşte sufletele în clipa morţii, de altfel şi pe cele ale adormiţilor care nu sunt morţi. El le ţine pe cele ale celor răpuşi de moarte şi le trimite înapoi pe celelalte până la un anumit soroc. Întru aceasta sunt semne pentru un popor care cugetă!

أَمِ ٱتَّخَذُواْ مِن دُونِ ٱللَّهِ شُفَعَآءَ ۚ قُلْ أَوَلَوْ كَانُواْ لَا يَمْلِكُونَ شَيْـًۭٔا وَلَا يَعْقِلُونَ ﴿٤٣﴾

Ei iau mijlocitor în afara lui Dumnezeu? Spune: “Şi dacă ei nu au nici putere şi nici minte?”

قُل لِّلَّهِ ٱلشَّفَٰعَةُ جَمِيعًۭا ۖ لَّهُۥ مُلْكُ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ ۖ ثُمَّ إِلَيْهِ تُرْجَعُونَ ﴿٤٤﴾

Spune: “A lui Dumnezeu este mijlocirea întreagă! A Lui este împărăţia cerurilor şi a pământului! La El veţi fi întorşi!”

وَإِذَا ذُكِرَ ٱللَّهُ وَحْدَهُ ٱشْمَأَزَّتْ قُلُوبُ ٱلَّذِينَ لَا يُؤْمِنُونَ بِٱلْءَاخِرَةِ ۖ وَإِذَا ذُكِرَ ٱلَّذِينَ مِن دُونِهِۦٓ إِذَا هُمْ يَسْتَبْشِرُونَ ﴿٤٥﴾

Când Dumnezeu, Unul, este amintit, inimile celor care nu cred în Viaţa de Apoi se îngreţoşează, însă când sunt amintiţi cei în afară de El se înveselesc!

قُلِ ٱللَّهُمَّ فَاطِرَ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ عَٰلِمَ ٱلْغَيْبِ وَٱلشَّهَٰدَةِ أَنتَ تَحْكُمُ بَيْنَ عِبَادِكَ فِى مَا كَانُواْ فِيهِ يَخْتَلِفُونَ ﴿٤٦﴾

Spune: “O, Dumnezeule! Creator al cerurilor şi al pământului, Cunoscător al tăinuitului şi al mărturisitului! Tu îi vei judeca pe robii Tăi pentru ceea ce se învrăjbeau!”

وَلَوْ أَنَّ لِلَّذِينَ ظَلَمُواْ مَا فِى ٱلْأَرْضِ جَمِيعًۭا وَمِثْلَهُۥ مَعَهُۥ لَٱفْتَدَوْاْ بِهِۦ مِن سُوٓءِ ٱلْعَذَابِ يَوْمَ ٱلْقِيَٰمَةِ ۚ وَبَدَا لَهُم مِّنَ ٱللَّهِ مَا لَمْ يَكُونُواْ يَحْتَسِبُونَ ﴿٤٧﴾

Dacă cei nedrepţi ar avea tot ce se află pe pământ, şi încă pe atât, ar da tot să se răscumpere de la osânda cea rea din Ziua Învierii, însă le va apărea, de la Dumnezeu, ceea ce ei nici nu socoteau.

وَبَدَا لَهُمْ سَيِّـَٔاتُ مَا كَسَبُواْ وَحَاقَ بِهِم مَّا كَانُواْ بِهِۦ يَسْتَهْزِءُونَ ﴿٤٨﴾

Le vor apărea relele pe care le-au agonisit şi vor fi învăluiţi de ceea ce batjocoreau.

فَإِذَا مَسَّ ٱلْإِنسَٰنَ ضُرٌّۭ دَعَانَا ثُمَّ إِذَا خَوَّلْنَٰهُ نِعْمَةًۭ مِّنَّا قَالَ إِنَّمَآ أُوتِيتُهُۥ عَلَىٰ عِلْمٍۭ ۚ بَلْ هِىَ فِتْنَةٌۭ وَلَٰكِنَّ أَكْثَرَهُمْ لَا يَعْلَمُونَ ﴿٤٩﴾

Când un rău îl atinge pe om, Ne cheamă, însă când îi dăruim o binefacere spune: “Mi s-a dat după ştiinţa mea.” Aceasta este o ispită, însă cei mai mulţi nu ştiu.

قَدْ قَالَهَا ٱلَّذِينَ مِن قَبْلِهِمْ فَمَآ أَغْنَىٰ عَنْهُم مَّا كَانُواْ يَكْسِبُونَ ﴿٥٠﴾

Aşa spuneau şi cei dinaintea lor, iar ceea ce agoniseau nu le-a slujit la nimic.

فَأَصَابَهُمْ سَيِّـَٔاتُ مَا كَسَبُواْ ۚ وَٱلَّذِينَ ظَلَمُواْ مِنْ هَٰٓؤُلَآءِ سَيُصِيبُهُمْ سَيِّـَٔاتُ مَا كَسَبُواْ وَمَا هُم بِمُعْجِزِينَ ﴿٥١﴾

Relele pe care le-au agonisit i-au lovit. Şi pe cei nedrepţi dintre aceia îi vor lovi relele pe care le-au agonisit şi nu-l vor slăbi pe Dumnezeu.

أَوَلَمْ يَعْلَمُوٓاْ أَنَّ ٱللَّهَ يَبْسُطُ ٱلرِّزْقَ لِمَن يَشَآءُ وَيَقْدِرُ ۚ إِنَّ فِى ذَٰلِكَ لَءَايَٰتٍۢ لِّقَوْمٍۢ يُؤْمِنُونَ ﴿٥٢﴾

Ei nu ştiu că Dumnezeu înzestrează pe cine voieşte, cu prisosinţă, însă şi cu măsură. Întru aceasta sunt semne pentru un popor care crede.

۞ قُلْ يَٰعِبَادِىَ ٱلَّذِينَ أَسْرَفُواْ عَلَىٰٓ أَنفُسِهِمْ لَا تَقْنَطُواْ مِن رَّحْمَةِ ٱللَّهِ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ يَغْفِرُ ٱلذُّنُوبَ جَمِيعًا ۚ إِنَّهُۥ هُوَ ٱلْغَفُورُ ٱلرَّحِيمُ ﴿٥٣﴾

Spune: “O, robi ai Mei! Voi ce ce v-aţi întrecut măsura, nu deznădăjduiţi de la milostivenia lui Dumnezeu, căci Dumnezeu iartă păcatele toate, căci El este Iertătorul, Milostivul.

وَأَنِيبُوٓاْ إِلَىٰ رَبِّكُمْ وَأَسْلِمُواْ لَهُۥ مِن قَبْلِ أَن يَأْتِيَكُمُ ٱلْعَذَابُ ثُمَّ لَا تُنصَرُونَ ﴿٥٤﴾

Întoarceţi-vă la Domnul vostru! Supuneţi-vă Lui înainte să vă vină osânda, căci nu veţi mai fi ajutaţi apoi!

وَٱتَّبِعُوٓاْ أَحْسَنَ مَآ أُنزِلَ إِلَيْكُم مِّن رَّبِّكُم مِّن قَبْلِ أَن يَأْتِيَكُمُ ٱلْعَذَابُ بَغْتَةًۭ وَأَنتُمْ لَا تَشْعُرُونَ ﴿٥٥﴾

Urmaţi prea-binele ce v-a fost pogorât de la Domnul vostru înainte să vă vină osânda deodată de unde nici nu vă aşteptaţi.

أَن تَقُولَ نَفْسٌۭ يَٰحَسْرَتَىٰ عَلَىٰ مَا فَرَّطتُ فِى جَنۢبِ ٱللَّهِ وَإِن كُنتُ لَمِنَ ٱلسَّٰخِرِينَ ﴿٥٦﴾

Înainte ca vreun suflet să spună: “Vai mie, din nepăsare faţă de Dumnezeu, am fost dintre zeflemitori!”

أَوْ تَقُولَ لَوْ أَنَّ ٱللَّهَ هَدَىٰنِى لَكُنتُ مِنَ ٱلْمُتَّقِينَ ﴿٥٧﴾

Ori să spună: “Dacă Dumnezeu m-ar fi călăuzit aş fi fost dintre cei temători.”

أَوْ تَقُولَ حِينَ تَرَى ٱلْعَذَابَ لَوْ أَنَّ لِى كَرَّةًۭ فَأَكُونَ مِنَ ٱلْمُحْسِنِينَ ﴿٥٨﴾

Ori să spună când va vedea osânda: “Dacă aş fi dus înapoi, aş fi dintre cei făcători de bine!”

بَلَىٰ قَدْ جَآءَتْكَ ءَايَٰتِى فَكَذَّبْتَ بِهَا وَٱسْتَكْبَرْتَ وَكُنتَ مِنَ ٱلْكَٰفِرِينَ ﴿٥٩﴾

Ba nu! Semnele Mele au venit la tine, însă tu le-ai socotit minciună, te-ai îngâmfat şi ai fost dintre tăgăduitori!

وَيَوْمَ ٱلْقِيَٰمَةِ تَرَى ٱلَّذِينَ كَذَبُواْ عَلَى ٱللَّهِ وُجُوهُهُم مُّسْوَدَّةٌ ۚ أَلَيْسَ فِى جَهَنَّمَ مَثْوًۭى لِّلْمُتَكَبِّرِينَ ﴿٦٠﴾

Îi vei vedea, în Ziua Învierii, pe cei care l-au hulit pe Dumnezeu, cu chipurile înegrite. Nu este Gheena un sălaş al trufaşilor?

وَيُنَجِّى ٱللَّهُ ٱلَّذِينَ ٱتَّقَوْاْ بِمَفَازَتِهِمْ لَا يَمَسُّهُمُ ٱلسُّوٓءُ وَلَا هُمْ يَحْزَنُونَ ﴿٦١﴾

Dumnezeu îi va mântui spre fericirea lor pe cei care s-au temut. Pe ei nu-i va atinge răul şi nu vor fi mâhniţi.

ٱللَّهُ خَٰلِقُ كُلِّ شَىْءٍۢ ۖ وَهُوَ عَلَىٰ كُلِّ شَىْءٍۢ وَكِيلٌۭ ﴿٦٢﴾

Dumnezeu este Creatorul tuturor şi El tuturor le este Proteguitor.

لَّهُۥ مَقَالِيدُ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ ۗ وَٱلَّذِينَ كَفَرُواْ بِـَٔايَٰتِ ٱللَّهِ أُوْلَٰٓئِكَ هُمُ ٱلْخَٰسِرُونَ ﴿٦٣﴾

Ale Lui sunt cheile cerurilor şi ale pământului. Cei care tăgăduiesc semnele lui Dumnezeu, aceştia sunt cei pierduţi.

قُلْ أَفَغَيْرَ ٱللَّهِ تَأْمُرُوٓنِّىٓ أَعْبُدُ أَيُّهَا ٱلْجَٰهِلُونَ ﴿٦٤﴾

Spune: “O, voi neştiutorilor! Altuia decât lui Dumnezeu îmi porunciţi să mă închin?

وَلَقَدْ أُوحِىَ إِلَيْكَ وَإِلَى ٱلَّذِينَ مِن قَبْلِكَ لَئِنْ أَشْرَكْتَ لَيَحْبَطَنَّ عَمَلُكَ وَلَتَكُونَنَّ مِنَ ٱلْخَٰسِرِينَ ﴿٦٥﴾

Ţi s-a dezvăluit ţie şi celor dinaintea ta: “Dacă eşti închinător la idoli, truda ta va fi deşartă şi tu vei fi dintre cei pierduţi.

بَلِ ٱللَّهَ فَٱعْبُدْ وَكُن مِّنَ ٱلشَّٰكِرِينَ ﴿٦٦﴾

Închină-te doar lui Dumnezeu şi fii printre cei mulţumitori!”

وَمَا قَدَرُواْ ٱللَّهَ حَقَّ قَدْرِهِۦ وَٱلْأَرْضُ جَمِيعًۭا قَبْضَتُهُۥ يَوْمَ ٱلْقِيَٰمَةِ وَٱلسَّمَٰوَٰتُ مَطْوِيَّٰتٌۢ بِيَمِينِهِۦ ۚ سُبْحَٰنَهُۥ وَتَعَٰلَىٰ عَمَّا يُشْرِكُونَ ﴿٦٧﴾

Ei nu i-au dat lui Dumnezeu adevărata Sa măsură. Pământul întreg, în Ziua Învierii, va fi în pumnul Său, iar cerurile vor fi împăturite cu dreapta Sa. Preamărire şi Înălţare Lui asupra celor care I-i alăturaţi!

وَنُفِخَ فِى ٱلصُّورِ فَصَعِقَ مَن فِى ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَمَن فِى ٱلْأَرْضِ إِلَّا مَن شَآءَ ٱللَّهُ ۖ ثُمَّ نُفِخَ فِيهِ أُخْرَىٰ فَإِذَا هُمْ قِيَامٌۭ يَنظُرُونَ ﴿٦٨﴾

Când va sufla în trâmbiţă, cei din ceruri şi cei de pe pământ vor fi trăsniţi, afară de cei pe care Dumnezeu voieşte. Apoi se va mai sufla încă odată, şi iată-i în picioare privind.

وَأَشْرَقَتِ ٱلْأَرْضُ بِنُورِ رَبِّهَا وَوُضِعَ ٱلْكِتَٰبُ وَجِاْىٓءَ بِٱلنَّبِيِّۦنَ وَٱلشُّهَدَآءِ وَقُضِىَ بَيْنَهُم بِٱلْحَقِّ وَهُمْ لَا يُظْلَمُونَ ﴿٦٩﴾

Pământul va străluci de lumina Domnului său. Cartea va fi aşezată. Vor veni profeţii şi martorii. Toţi vor fi judecaţi întru Dreptate şi nimeni nu va fi nedreptăţit.

وَوُفِّيَتْ كُلُّ نَفْسٍۢ مَّا عَمِلَتْ وَهُوَ أَعْلَمُ بِمَا يَفْعَلُونَ ﴿٧٠﴾

Fiece suflet va primi după ceea ce a făptuit. El ştie prea bine ce făptuiesc ei.

وَسِيقَ ٱلَّذِينَ كَفَرُوٓاْ إِلَىٰ جَهَنَّمَ زُمَرًا ۖ حَتَّىٰٓ إِذَا جَآءُوهَا فُتِحَتْ أَبْوَٰبُهَا وَقَالَ لَهُمْ خَزَنَتُهَآ أَلَمْ يَأْتِكُمْ رُسُلٌۭ مِّنكُمْ يَتْلُونَ عَلَيْكُمْ ءَايَٰتِ رَبِّكُمْ وَيُنذِرُونَكُمْ لِقَآءَ يَوْمِكُمْ هَٰذَا ۚ قَالُواْ بَلَىٰ وَلَٰكِنْ حَقَّتْ كَلِمَةُ ٱلْعَذَابِ عَلَى ٱلْكَٰفِرِينَ ﴿٧١﴾

Cei tăgăduitori vor fi mânaţi în cete către Gheena, iar porţile ei se vor deschide când ei vor sosi. Păzitorii le vor spune: “Oare nu au venit la voi trimişi, dintre voi, care să vă recite versetele Domnului vostru şi ca să vă prevină asupra întâlnirii cu Ziua aceasta a voastră?” Ei vor spune: “Ba da!” Cuvântul osândei asupra tăgăduitorilor se va împlini.

قِيلَ ٱدْخُلُوٓاْ أَبْوَٰبَ جَهَنَّمَ خَٰلِدِينَ فِيهَا ۖ فَبِئْسَ مَثْوَى ٱلْمُتَكَبِّرِينَ ﴿٧٢﴾

Li se va spune: “Intraţi pe porţile Gheenei, unde veţi veşnici. Ce rău este sălaşul celor trufaşi!”

وَسِيقَ ٱلَّذِينَ ٱتَّقَوْاْ رَبَّهُمْ إِلَى ٱلْجَنَّةِ زُمَرًا ۖ حَتَّىٰٓ إِذَا جَآءُوهَا وَفُتِحَتْ أَبْوَٰبُهَا وَقَالَ لَهُمْ خَزَنَتُهَا سَلَٰمٌ عَلَيْكُمْ طِبْتُمْ فَٱدْخُلُوهَا خَٰلِدِينَ ﴿٧٣﴾

Cei care se tem de Domnul lor vor fi mânaţi în cete către Rai, iar porţile lui se vor deschide când ei vor sosi. Păzitorii vor spune: “Pace vouă! Voi aţi fost buni! Intraţi aici şi veşniciţi!”

وَقَالُواْ ٱلْحَمْدُ لِلَّهِ ٱلَّذِى صَدَقَنَا وَعْدَهُۥ وَأَوْرَثَنَا ٱلْأَرْضَ نَتَبَوَّأُ مِنَ ٱلْجَنَّةِ حَيْثُ نَشَآءُ ۖ فَنِعْمَ أَجْرُ ٱلْعَٰمِلِينَ ﴿٧٤﴾

Ei vor spune: “Laudă lui Dumnezeu care ne-a adeverit făgăduiala Sa şi ne-a dat pământul moştenire. Ne vom aşeza în Rai unde vrem.” Cât de minunată este răsplata truditorilor!

وَتَرَى ٱلْمَلَٰٓئِكَةَ حَآفِّينَ مِنْ حَوْلِ ٱلْعَرْشِ يُسَبِّحُونَ بِحَمْدِ رَبِّهِمْ ۖ وَقُضِىَ بَيْنَهُم بِٱلْحَقِّ وَقِيلَ ٱلْحَمْدُ لِلَّهِ رَبِّ ٱلْعَٰلَمِينَ ﴿٧٥﴾

Vei vedea îngerii, adunaţi în cerc împrejurul Tronului, preamărind cu lauda pe Domnul lor. Vor fi judecaţi întru Adevăr şi se va spune: “Laudă lui Dumnezeu, Domnul lumilor!”